Categorii
Articole

Trendurile globale ce vor contura viitorul în agricultură (III)

Producția agricolă este în directă corelație cu distribuția forței de muncă și a populației la nivel global, dar și nivelul de civilizație sau economia unei țări. În cele ce urmează vei descoperi câteva probleme și idei care pot contribui la o dezvoltare sustenabilă a societății.

În acest ultim articol vom prezenta, conform trendurilor identificate de FAO, perspectivele la nivel mondial asupra efectelor migrației în agricultură, schimbarea lanțului agroalimentar, risipei alimentare și perspectivele de dezvoltare ale industriei agricole.

Migrația și agricultura

Migrația este un fenomen global ce continuă să ia amploare, în perioada 2000 – 2015 numărul oamenilor ce au ales să emigreze crescând cu 40%. În ceea ce privește destinația acestora, majoritatea au ales să plece în țări mai dezvoltate, astfel că astăzi un procent semnificativ din populația acestora este format din imigranți.

În țările în curs de dezvoltare, unde agricultura joacă un rol principal din punct de vedere economic, populația migratoare a fost consituită majoritar din bărbați, astfel că, pe fondul unei necesități  privind forța de muncă, tot mai multe femei au ajuns să lucreze în sectorul agricol.

Fig. 1 – Evoluția emigrației la nivel mondial, în funcție de destinație, perioada 1970 – 2015

Fig. 1 – Evoluția emigrației la nivel mondial, în funcție de destinație, perioada 1970 – 2015  

Conform OECD, rata anuală a populației care a ales să emigreze din România a crescut de la 88 000, în 2000, la 415 000 în 2016, înregistrând un maxim de 560 000 de persoane în anul 2007. Totodată, numărul de emigranți din România, care au ales, în 2016, țări parte din OECD a ocupat locul 2 ca dimensiune la nivel mondial după populația de emigranți din China.

Schimbarea lanțului agroalimentar

Urbanizarea populației a determinat ca lanțul agroalimentar să fie distribuit în principal prin supermarketuri (categorie în care se includ supermarketuri, hipermarketuri, minimarketuri și magazine en-gros). Astfel, cererea pentru alimente procesate a crescut, iar procentul acestor produse  distribuite prin supermaketuri a crescut cu peste 10% în țările cu venituri medii spre mari, cu 5% în țările cu venituri mici spre medii și cu 3% în țările cu venituri marii (în perioada 2001 – 2014). Însă, o creștere asemănătoare nu a fost înregistrată și în cazul alimentelor proaspete.

În funcție de regiune, în 2015, din totalul alimentelor comercializate, cele trecute prin lanțul supermarketurilor a reprezentat un procent de:

  • 93% – America de Nord
  • 55% – Europa
  • 46% – America Latină
  • 38% – Orientul Mijlociu și Africa
  • 36% – Asia.
Fig. 2 – Procentul deținut de canalele de distribuție din segmentul de retail, în funcție de regiune
Fig. 2 – Procentul deținut de canalele de distribuție din segmentul de retail, în funcție de regiune

Această tranziție a devenit o barieră pentru agricultorii locali, din țările cu economii în dezvoltare, accesarea lanțurilor de distribuție ale supermarketurilor fiind dificilă din cauza condițiilor de calitate, a certificărilor, a cerințelor privind trasabilitatea alimentelor și a necesității stocurilor mari.

La nivel național, sectorul de retail modern a fost deschis de Mega Image, aceștia intrând în piața românească în 1994. Clasamentul celor mai mari 5 lanțuri de retail la nivel național este ocupat de:

Tabelul 1 – Topul retailerilor din România, în funcție de cifra de afaceri din 2019
Sursa: https://www.listafirme.ro/

Risipa alimentară

La nivel global în jur de 30% din totalul alimentelor produse (aproximativ 1.3 mld tone), sunt pierdute sau aruncate, acest lucru indicând cât de ineficient este sistemul agroalimentar în momentul prezent. În continuare prezentăm, în funcție de regiune, procentul risipei alimentare și locul unde aceasta apare, respectiv la consumator, în timpul distribuției, procesare-ambalare, operațiuni post-cultivare și/sau recoltare.

Fig. 3 – Distribuția risipei alimentare la nivel global, în funcție de regiune și locului în care acesta se produce
Fig. 3 – Distribuția risipei alimentare la nivel global, în funcție de regiune și locului în care acesta se produce

În România, la nivel național, nu există un sistem coerent de colectare a informațiilor în ceea ce privește risipa alimentară, însă ultimele estimări ne poziționeză pe locul 9 în UE, fiind responsabili de 2.5% din totalul ripei alimentare la nivel de UE.

Perspectiva de dezvoltare

O parte semnificativă dintre cele 17 obictive pentru dezvoltare sustenabilă ale Agendei ONU pentru 2030 sunt în directă legătură cu sectorul agroalimentar.

Fig. 4 – Cele 17 obiective pentru dezvoltarea sustenabilă ale ONU
Fig. 4 – Cele 17 obiective pentru dezvoltarea sustenabilă ale ONU, (sursa ONU)

În scopul atingerii obiectivelor de eradicare a sărăciei și a foametei, este necesară stimularea economiei țărilor în curs de dezvoltare, acest lucru putând fi realizat prin investițiile în domeniul agricol. În urma analizelor parcursului fluxurilor de investiții către țările cu venituri mici, din perioada 2000 – 2013, s-a constatat că cea mai mare pondere este deținută de fondurile private, acestea fiind totuși puternic afectate în perioadele de criză. Totalitate fluxurilor de investiții, sunt împărțite în 4 categorii, în funcție de proveniență:

  • ajutoare pentru dezvoltare de la statele membre ale OECD DAC (Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)
  • ajutoare din partea altor state
  • fonduri private
  • granturi de la ONG-uri.
Fig. 5 – Fluxurile financiare către țările cu venituri mici, perioada 2000 – 2013
Fig. 5 – Fluxurile financiare către țările cu venituri mici, perioada 2000 – 2013

Totodată, ponderea fluxurilor financiare pentru dezvoltare în țările cu venituri reduse variază și în funcție de stadiul de dezvoltare al acestora. Astfel că, în statele cele mai sărace, preponderent este ajutorul din partea altor state, în cele cu venituri mici spre medii preponderent este ajutorul trimis familiei din țară de către emigranți, iar în cele cu venituri medii cel mai consistent segment este atribuit fondurilor private comerciale.

Fig. 6 – Distribuția fluxului financiar în țările cu venituri reduse, în funcție de provenineță, în anul 2012
Fig. 6 – Distribuția fluxului financiar în țările cu venituri reduse, în funcție de provenineță, în anul 2012

O scurtă recapitulare

  • migrația a determinat o redistribuire a forței de muncă și a populației la nivel global
  • în ultimii ani lanțul agroalimentar a fost acaparat de către supermarketuri
  • risipa alimentară determină irosirea a aproximativ 30% din producția sistemului agroalimentar
  • pentru dezvoltarea sustenabilă a societății este necesară accelerarea economiilor țărilor în curs de dezvoltare și intensificarea investițiilor în agricultură.

Crezi că ai o idee bună și vrei să rezolvi una dintre provocările agriculturii?

Participă la prima etapa a incubatorului AgTech TM. Preînscrie ideea ta și poți fi unul dintre viitorii inovatori din cadrul industriei AgTech.

Acesta a fost ultimul articol din miniseria de trei articole privind trendurile globale cu efecte în domeniul agriculturii. Dacă ți-a plăcut acest articol și nu ai reușit să le citești și pe celelalte, le poți accesa aici și aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *