Categorii
Articole

Trendurile globale ce vor contura viitorul în agricultură (II)

Industria agricolă este în continuare supusă provocărilor, de la dăunătorii ce nu cunosc granițe și dezastre naturale, până la instabilitatea economică și stilul de viață al omului modern. Fii și tu parte din schimbare. Preînscrie ideea ta la prima etapă a programului de incubare AgTech TM by Agroland.

Cum putem infuența calitatea alimentelor pe care le consumăm?

Principiul acțiunii și al reacțiunii se aplică atât în viața de zi cu zi, cât și la nivel macro. Spre exemplu, dacă mâncăm alimente alterate cel mai probabil vom suferi o toxiinfecție alimentară. Dacă mancăm fructe și legume nespălate, riscăm să ne îmbolnăvin.

Haideți să mergem puțin mai în spate și să ne gândim care sunt factorii care pot afecta materia prima care stă la baza alimentelor. Clima, calitatea apei, a solului, dar și nivelul tehnologic la nivel de producție poate influența calitatea alimentelor.

La nivel global, conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), au fost identificate câteva trenduri care infuențează în mod direct industria agricolă. Pornind de la boli și dăunători transfrontalieri din industria agricolă, conflictelor și a dezastrelor naturale.

Poate te gândești: dar ce pot eu să fac și să infuențez calitatea alimentelor pe care le consum? Ei bine, poți să faci foarte multe.

Să zicem că ești inginer, sau fermier, sau medic veterinar sau pur și simplu te pasionează dronele, sateliții sau natura. Asta este primul pas. Următorul pas este să alegi o problemă din multiplele probleme existente și să îi găsești o soluție. Câteva idei de început am evidențiat în acest articol sau într-un articol anterior. Mai departe, poți preînscrie ideea ta în prima etapa a incubatorului AgTech TM, iar de aici te ajutăm să dezvolți o afacere din ideea ta.

Sună bine, nu-i așa?

În cele de urmează vom prezenta cateva perspectivele la nivel mondial asupra bolilor și a dăunătorilor transfrontalieri din industria agricolă, conflictelor și a dezastrelor naturale cu efecte în cadrul sectorului agroalimentar, nivelului sărăciei, importanței nutriției și dinamicii structurii economiei și a forței de muncă.

Boli și dăunători transfrontalieri

Odată cu globalizarea, siguranța și securitatea lanțurilor agroalimentare a fost afectată de apariția unui număr din ce în ce mai mare de focare de boli și dăunători. atât în ceea ce privește plantele, cât și animalele.

La nivel mondial, se estimează că anual între 20 – 40% din producția anuală a culturilor este pierdută din cauza dăunătorilor. În perioada cuprinsă între anii 1950 și 2000 s-a observat că gradul de saturație al răspândirii bolilor și dăunătorilor a prezentat o continuă creștere, ajungând la 10% în Africa, 20% în Asia și Europa, și peste 60% în America de Nord.

Gradul de saturație este definit ca raportul dintre numărul bolilor și dăunătorilor prezenți la o anumită cultură într-o regiune și totalitatea bolilor și dăunătorilor cunoscuți ce ar fi putut să apară. Astfel, se constată faptul că trendul de răspândire a bolilor și dăunătorilor în medii noi a atins un nivel îngrijorător.

Mai mult decât atât, un număr mare de boli contagioase ale animalelor pot fi transmise și la om. Studiile indicând că, începând cu 1940 până în prezent, mai mult de 70% dintre bolile contagioase apărute la om provin de la animale.

Grafic Gradul de răspândire a bolilor și dăunătorilor culturilor, în perioada 1950 – 2000
Fig. 1 – Gradul de răspândire a bolilor și dăunătorilor culturilor, în perioada 1950 – 2000 (sursa FAO)

Întrebarea este: cum poate fi identificat un animal purtător de o anumită boală și oprită trecerea la om? Dacă ai o idee, preînscrie-o în prima etapă a programului AgTech TM.

Conflicte, crize și dezastre naturale

De la sfârșitul Războiului Rece, conflictele civile și între națiuni au fost în continuă scădere, trend care însă s-a schimbat începând cu anul 2010. Astfel, în 2014, au fost înregistrate 424 de conflicte politice la nivel global și peste 40 de conflicte extrem de violente.

Indiferent de calitatea de trai înainte de apariția unui razboi, populația blocată într-o zonă de conflict este privată de accesul la hrană, la servicii medicale și nu numai.

Statisticile au arătat că procentul cel mai ridicat de foamete la nivelul țărilor se regăsește în rândul celor aflate în instabilitate politică și conflicte violente.

În ceea ce privește dezastrele naturale, în ultimii 30 de ani a fost înregistrată o creștere a prevalenței secetelor, furtunilor și a inundațiilor. În anii 2015-2016, Fenomenul El Nino a avut cele mai vizibile efecte din ultimii 50 de ani, care s-au resimțit la nivel global. Din anul 1880 până astăzi, primii cinci ani cu cele mai mai temperaturi medii anuale înregistrate au fost cei din perioada 2015-2019.

Grafic – Evoluția globală a prevalenței inundațiilor, furtunilor, secetelor și a temperaturilor extreme, în perioada 1980 – 2011
Fig. 2 – Evoluția globală a prevalenței inundațiilor, furtunilor, secetelor și a temperaturilor extreme, în perioada 1980 – 2011 (sursa FAO)

În România, conform World Data, din 1991 și până în 2019, temperatura medie anuală a crescut cu 1.5 °C, de la 10.2°C la 11.7°C.

Nivelul de sărăcie și inegalitatea

În ultimii 30 de ani, populația aflată sub pragul de sărăcie extremă de 1.9 USD pe zi a continuat să scadă, de la aproape 2 mld de oamenii, astăzi înregistrând-se mai puțin de 800 mil.

Fig. 3 – Populația aflată sub pragul de sărăcie extremă, în funcție de regiune, perioada 1990 – 2015  (sursa FAO)
Fig. 3 – Populația aflată sub pragul de sărăcie extremă, în funcție de regiune, perioada 1990 – 2015 (sursa FAO)

Însă, inegalitatea la nivel global capătă o nouă formă, aceasta accentuându-se în cadrul țărilor dezvoltate și a celor cu economii emergente. Astfel, populația mai înstărită tinde să se îmbogățească într-un ritm mult mai alert decât marea majoritate.

În acest sens, cei mai bogați 10% din oameni din SUA care, în 1960 dețineau 34% din venitul național, au ajuns să dețină în anul 2010 un procent de 48% din venitul național.

Creșterea în cazul țărilor europene a fost mai redusă, sens în care cei mai bogați 10% din oameni dețineau în anul 1970 un procent de 29% din venitul național, procent ce a crescut până în 2010 la 35%.

În România, în ultimii 15 ani, potrivit datelor de la Banca Mondială, populația supusă riscului sărăciei și a excluziunii sociale a cunoscut un nivel minim în anul 2009, când procentul era de 21.6%, dar în 2017 acesta a urcat înapoi la 23.6%.

Nutriția și sănătatea

Prin urbanizarea populației, dar și prin adaptarea stilului de viață la secolul vitezei, oamenii și-au schimbat profund paleta regimului alimentar. Acest fapt, nu este deloc de neglijat, pentru o societate ce dorește să ajungă la o dezvoltare sustenabilă, fiind esențială abordarea unor subiecte precum eliminarea foametei și asigurarea disponibilității unei diversități alimentare întregii populații.

La nivel mondial, sunt evidențiate trei probleme principale corelate nutriției:

  1. Subnutriția – Populația subnutrită la nivel global este în scădere, însă aceasta scădere trebuie accelerată. Astăzi, aproximativ 11% din populația mondială este afectată de foamete, iar jumătate dintre decesele copiilor sub 5 ani sunt atribuite subnutriției.
  2. Deficiența de micronutrieți – În 2015 se estima că mai mult de 2 mld de oameni suferă de deficiență de micronutrienți. Anemia (deficiența de fier) este considerată ca fiind cauza a 20% din decesele de la naștere. În același timp, lipsa de vitamina A se consideră a fi cauza orbirii a aproximativ 250 – 500 mii de copii anual. Mai mult decât atât, aproximativ 30% din oameni au deficit de zinc, iar anual aproximativ 40 mil de copii se nasc cu deficit de iod (cea mai comună cauză pentru leziunile cerebrale).
  3. Supraponderabilitatea și obezitatea – În ultimii ani s-a observat o creștere a supraponderabiliății și a obezității, creștere determinată în primul rând de consumul prea mare de alimente bogate în zaharuri, grăsimi și de un stil alimentar haotic. Totodată, prin urbanizarea populației s-a evidențiat trecerea la un regim bazat pe mâncare procesată și la un stil de viață sedentar. În 2014, la nivel global, în jur de 40% din populația peste 18 ani era supraponderală, iar dintre aceștia 13% erau obezi.

La nivel global, trendul consumului de calorii este unul ascendent, indiferent de nivelul de trai al unei țări. Predicțiile pentru anii 2030 și 2050 consideră că această creștere va continua.

Fig. 4 – Consumul de calorii pe cap de locuitor pe categoria de alimente (cereale, fructe, legume, carne, lactate, ouă și altele), în funcție de venitul țării de proveniență, pe perioada 1961 – 2050  (sursa FAO)
Fig. 4 – Consumul de calorii pe cap de locuitor pe categoria de alimente (cereale, fructe, legume, carne, lactate, ouă și altele), în funcție de venitul țării de proveniență, pe perioada 1961 – 2050 (sursa FAO)

Totodată, s-a constatat că dietele mai sănătoase corespund unor emisii mai mici de gaze cu efect de seră, stilul de viață vegetarian având cel mai mic impact asupra mediului înconjurător.

Fig. 5 – Echivalentul emisiilor de CO2 exprimat în kg în funcție de dietă  (sursa FAO)
Fig. 5 – Echivalentul emisiilor de CO2 exprimat în kg în funcție de dietă (sursa FAO)

În ultimii 20 de ani, conform Global Hunger Index, indicele ce caracterizează impactul foametei în România a scăzut de la 8.3 la sub 5. Acesta integrează mai multe variabile precum gradul de subnutriție, risipa alimentară, mortalitatea în rândul copiilor și procentul copiilor subdezvoltați.

Dinamismul structurii economice și a forței de muncă

Evoluția structurii economice poate fi evaluată potrivit unei serii de factori precum importanța sectoarelor economice, realocarea resurselor din cadrul acestora în cadrul altor sectoare și arii geografice și variația productivității.

În trecut, țările dezvoltate aveau economii bazate pe producție, și în special pe agricultură, iar cu timpul au tranzitat către industrie și, ulterior, către servicii. În timpul acestui proces, productivitatea a crescut, iar forța de muncă a fost realocată asigurând totodată o creștere a productivității în toate sectoarele.

În cazul țărilor în curs de dezvoltare, acestea au fost caracterizate prin mobilitatea forței de muncă nu numai în cadrul propriilor teritorii, dar și în afara granițelor, prin emigrație.

Fig. 6 – Contribuția la PIB a sectoarelor principale (agricultură, industrie și servicii), în funcție de regiune  și venituri, perioada 1980 – 2010  (sursa FAO)
Fig. 6 – Contribuția la PIB a sectoarelor principale (agricultură, industrie și servicii), în funcție de regiune și venituri, perioada 1980 – 2010 (sursa FAO)

Mai mult decât atât, s-a constatat o tendință la nivel global de reducere a populație lucrătoare în agricultură și tranziția acesteia către sectorul de servicii.

Fig. 7 – Distribuția forței de muncă pe sectoare, în funcție de regiune, perioada 1990 – 2010  (sursa FAO)

În ceea ce privește România, evoluția dinamicii structurii economice și a forței de muncă poate fi sintetizată după cum urmează:

Tabelul 1 – Statistici privind dinamica structurii economic în România, perioada 1989 – 2018 (sursă Banca Mondială prin Google Dataset Search)
Tabelul 1 – Statistici privind dinamica structurii economic în România, perioada 1989 – 2018 (sursă Banca Mondială prin Google Dataset Search)

În final, sintetizăm următoarele aspecte:

  • bolile culturilor și dăunătorii nu cunosc granițe, sunt necesare soluții din ce în ce mai inventive pentru a salva producțiile din sectorul agroalimentar
  • conflictele și dezastrele naturale prezintă un trend ascendent
  • nivelul sărăciei este la un minim istorc, însă inegalitatea între clasele sociale se accentuează
  • stilul de viață modern, caracterizat de mâncarea intens procesată și sedentarism, are efecte pe termen lung asupra sănătății
  • o dată cu dezvoltarea unei țări, distribuția forței de muncă din cadrul acesteia se modifică, majoritatea populației lucrând în servicii, o bună parte în industrie, iar cel mai mic procent în agricultură.

Ai găsit o soluție pentru una din provocările din agricultură?

Preînscrierile la prima etapa a incubatorului AgTech TM au început. Înscrie-te și ai șansa ca soluția ta prindă viață prin Startup Weekend AgTech TM by Agroland.

Acest articol face parte dintr-o miniserie de trei articole privind trendurile globale cu efecte în domeniul agriculturii, identificate de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO). Prima parte a analizei o regăsești aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *